Tuesday, December 21, 2010

Copite de porci

Se pare ca găsesc timp pentru "blogul" asta doar la ore tarzii. Ziua de azi a fost oarecum palpitanta. Normal ca am reușit cumva sa îmi distrug complet computerul, astfel încât nu mai pot sa ascult musica, sa AUD orice. Super tare. Am avut zile mai bune, dar azi a fost specială.

După ce am petrecut ore încercând sa îmi repar "calculatorul", ore pierdute in opinia prietenilor mei asiatici de pe Facebuci, care m-au asigurat ca nu îmi voi putea repara sunetul fara sa downloadez ceva. lucru pe care îl găsesc imposibil. IMPOSIBIL, am aproape ZERO spațiu liber pe drive. Deci, suuuper. DECI după aceste ore pierdute, am binevoit sa curaț casa, pentru ca TREBUIA. Iar apoi am petrecut ziua cu o persoana foarte... interesantă ar fi prea putin spus, ciudata ar da un effect prea straniu... Unică e un cuvânt fără putere de descriere... O PERSOANA FOARTE DRAGA MIE va trebui sa fie destul. Cu un simț al umorului macabru, mă distrez cu aceasta persoana mai tare decât toate fetițele prostuțe de vârsta mea. Mă rog, sa trecem la subiect. DA, mă distrez cu ea de minune. Sa nu mai vorbim ca ea este cel mai apropiat de gătitul bunicii in tara asta... In fundul asta de nutritie... screw nutritie, fundul asta de gust. Papilele mele gustative sunt... dezgustate de mâncarea de aici.
Am râs cu ea, si am mâncat "ca la bunica acasă". Cam asta înseamnă o zi buna. Omitem faptul ca mi-am distrus computerul... Încă un moment memorabil astăzi e spalarea, taierea, atarnarea si afumarea porcului. Sincer, cred ca nimic nu mă poate oripila. Capete de porci, copite si codițe, bring it on!!

Saturday, December 18, 2010

12:49am, Mi-am Pierdut Creierul

Ce vise tâmpite pot sa am... Dumnezeule...

Iar acum nu pot sa dorm. Ar fi o problema gigantica, doar daca aveam școala. Da' nu, e aproape Craciunul. Mda, nu am mai scris de... cam o luna. Nu am ce sa scriu. Mă rog, mai concret, nimic valoros. Daca vrei sa auzi adolescenti plângandu-se despre viața lor, suna si tu ca tot omu' la "Suicide Hotline".

Si tot aici sunt, astept cu nerăbdare. E unu noaptea si astept dar nu stiu pentru ce. Ceva tre' sa se întâmple. Vreau sa se întâmple. Ceva palpitant, sa zicem... Ah dar viața mea e nimic daca nu palpitanta. Un război ceva? Hai Obama, grăbește-te honey.

Delirez deja dragi mei. Mă duc sa îmi arunc cornu' in perna.

Tuesday, December 7, 2010

Cultura Mea Generala.

Mama mea...
Mdea', ai pierdut deja interesul. Nu-ți fa griji, nu te plictisesc cu amintiri din copilărie. MAICĂ-MEA... Ei hai ca așa mai vii de acasă! Dar sa continui: Maica-mea mă streseaza. "Streseaza este un cuvânt atât de slab. Mă streseaza pentru ca (paranioa loveste la vârste fragede in familia noastră) nu am destula "cultura generala". Ghilimele sunt necesare. Nu cred ca am auzit-o sa folosească alte cuvinte pentru a descrie asta. Nu "cunostinte". Nu "informații". Doar "cultura generala". Bine, hai sa mă indulcesc si eu. Înțeleg sensul cuvintelor. Ceea ce înțeleg eu e irrelevant la mai multe nivele. Ceea ce nu înțeleg, tată, este essential. Definitia "culturii generale" poate fi impartita in doua total diferite; cunostinte care sunt necesare si trebuiesc stiute, fie prin viața de zi cu zi, sau prin "tocire". Sau, ceea ce VREAU eu sa înțeleg, cunostinte elementare. Sunt foarte putin importante. Nmn, poate "elementar" era cuvântul greșit. Cunostinte care sunt "generale". Despre lucruri simple si, ce dracu, GENERALE. Se pare ca eu nu am CUNOSTINTE GENERALE (eh mai vedem noi).

Deci pe parcursul urmatorilor... Ar fi prea romantic sa zic ani. Urmatoarelor luni, voi încerca sa o contrazic pe maica-mea. Pentru ca iti promit, doar aici pot concepe asa ceva...